De ce e din nou praf? Asta ne intrebam cam o data la 3 zile, oarecum plictisiti sa tot stergem rafturile sau masa preferata din camera de zi. Si, de fapt, ce e praful asta pentru care nu mai gasim o data o solutie care sa-l indeparteze mai bine si pentru mai mult timp? In vreme ce noua ni se pare deranjant si incercam sa-l tinem la distanta, oamenii de stiinta cauta metode pentru a atrage si a studia cat mai indeaproape praful. Si iata ce au descoperit:
Ce este praful?
Daca citim intr-un articol de curiozitati, o sa aflam ca praful este format 70% din piele “moarta”, iar asta ni se va parea interesant. La un studiu mai aprofundat, vom afla insa ca el este format din tot felul de substante si particule, printre care se numara si cele de origine extraterestra. Doua sute de mii de tone de materie extraterestra intra in atmosfera planetei noastre in fiecare an. Asa incat contributia umana la compozitia sa este mult mai mica de atat.
Cercetatorii au ajuns la concluzia ca, asemenea fulgilor de nea, si fiecare particula de praf este unica. Astfel ca ei au format o “bibleoteca” ce contine astfel de particule unice, pe care au inceput sa le studieze. Au folosit instrumente cu infrarosu si nu numai, iar “colectia” numara, in prezent, 63 de exemplare.
Componenta prafului
Praful are o insemnatate diferita pentru fiecare dintre noi. Pentru unii este doar pulbere fina, inutila, de care incearca sa scape. Pentru altii poate fi motiv de stranut, care cauzeaza alergii, dar pentru oamenii de stiinta, el constituie material important de cercetare. Desi, pana acum, nu a fost studiat in profunzime, praful constituie in prezent, aria de interes a geologilor, expertilor de mediu sau celor in domeniul sanatatii.
Cele mai mari particule masoara peste 2 milimetri, iar cele mai mici mai putin de 0.1 micrometri. Iar componenta lor este extrem de variata. Praful din case este alcatuit, in mare parte, de pielea moarta, par si fibre textile, acesta fiind mai periculos pentru sanatate decat cel din aer. Iar toate acestea luate in ansamblu, pentru ca, pana acum, nimeni nu a studiat fiecare particula in parte. Acolo, raspunsurile sunt mult mai interesante si mai diversificate.
Din cele 63 de particule studiate, 40 contineau substante organice. Este, inca, neclar, ce substante, dar poate fi orice, de la polen, pana la particele minuscule din cercetatorul insusi. Quartz-ul se afla pe locul 2, prezent in 34 de particule, urmat de carbonati (17) si gips (14). Factorul uman isi spune si el cuvantul, descoperindu-se printre “ingrediente” si substante poluante ori fertilizatori chimici. Daca numaram componentii, vom calcula mai multi decat particulele in sine, si asta pentru ca ele iau forme variate si nu au aceeasi compozitie. Asemenea fulgilor de zapada.
Profesorii Universitatii de Stat din Ohio au incercat sa surprinda o astfel de particula singurala, procesul dovedindu-se foarte complicat, fiind foarte fine si pentru ca se descompuneau foarte usor. Astfel ca ei au organizat, in timpul cercetarilor, un concurs. Studentul care va reusi sa “imortalizeze” prima particula de praf, o va putea denumi dupa plac. Se cheama “Abby”.
Voi la ce va ganditi cand vedeti praf?
3 Responses to “Cand se alege praful”
Leave a Reply
Primeste Stiri de bine prin email
Stiri de bine
Stiri de bine recomanda
Curs Valutar BNR
23 May 2012
1 EUR = 4.3288 RON
1 USD = 3.0897 RON
vezi arhiva curs
Sondaje
Loading ...
vezi arhiva de sondaje
Stiri de bine
Stiri de bine recomanda
Curs Valutar BNR
1 EUR = 4.3288 RON
1 USD = 3.0897 RON
Sondaje
Loading ...
[...] se alege praful : Ce este praful? Oamenii de stiinta l-au cules, l-au ales si l-au studiat. Si ne spun si noua din ce [...]
Din ce e alcătuit praful din casă? Din A doua carte a ignoranţei de John Lloyd şi John Mitchinson
Compoziţia prafului de casă a fost atent studiată, ca urmare a rolului său în alergii. Şi nu mult din el este piele moartă.
Date semnificative în acest sens sunt dificil de obţinut, deoarece praful variază în lmite foarte largi de la o ţară la alta, de la o casă la alta. Depinde de asemenea de anotimp şi de modul de viţă al celor care locuiesc acolo – dacă au un animal de casă, cât de des fac curăţenie, dacă deschid ferestrele sau nu, etc.
Pielea moartă care se desprinde de pe corpul uman în fiecare an e sufieicntă pentru a umple o pungă de făină de un kilogram, însă cea mai mare parte a ei e eliminată în apa de baie sau mâncată de acarieni. Acarienii sunt creaturi foarte mici şi grăsune, cu 8 membre, care fac parte din familia păianjenilor. Trăiesc în stupii albinelor, în cuiburile păsărilor şi în casele noastre. O jumătate de linguriţă de praf de casă poate conţine 1000 de acarieni şi 250 000 de reziduuri. Acarienii pot fi întâlniţi deopotrivă în paturi, dar ideea că acarienii şi reziduurile lor reprezintă jumătate din greutatea saltelei sau pernei dumneavoastră e o exagerare uriaşă. Fabricanţii de paturi şi saltele (îndeosebi în SUA) nu se grăbesc să infirme asemenea zvonuri.
Majoritatea oamenilor care au alergie la praf reacţionează de fapt la excrementele de acarieni. Enzimele elminate din traficul digestiv al acarienilor afectează căile respiratorii, provocând simptome ca febra fânului sau astm. Lăsând la o parte astfel de alergii, nu aveţi de ce să vă îngrijoraţi cu privire la acarieni: deja găzduiţi o comunitate înfloritoare pe faţă. Acarienii de foliculi (Demodex follicularum) trăiesc exclusiv pe fiinţele umane. Sunt lungi (mai puţin de a 200-a parte dintr-un cm) şi subţiri (ca să încapă în foliculi), au gheare microscopice şi mandibule ca nişte ace, pe care le folosesc pentru a străpunge celulele epidermei. Nu se pot deplasa înapoi, aşa că odată ce s-au instalat într-un loc confortabil, precum baza genelor, rămân acolo pentru toată viaţa. În cele din urmă se descompun inofensiv in situ, începând cu posteriorul. Acest posterior constituie o privelişte interesantă: spre deosebire de acarienii de praf, cei de foliclu elimină atât de puţine reziduuri, încât nici nu au nevoie de anus.
Multumim pentru completari! Sunt binevenite intotdeauna! Si foarte interesante.