De ce e bine să mâncăm verdeţuri

Scris la data 30/03/2015 de in Lifestyle

Oricine merge în piaţă în această perioadă va observa mai multă culoare pe tarabe ca de obicei. Mult verde, mai bine zis! Munţi de spanac, urzici, leurdă, salată şi ceapă verde ne îmbie să introducem aceste plante în mâncarea de zi cu zi, pentru un aport de vitamine şi minerale.

spanacMultora dintre noi, când eram copii, nu ne plăcea să mâncăm verzituri. Îmi aduc aminte că spanacul, urzicile, chiar şi mărarul sau pătrunjelul nu se numărau printre preferatele mele. Poate mulţi dintre voi aveţi de furcă la fel cu copiii voştri pentru că, nu ştiu cum se face, verdele nu reuşeşte să se facă plăcut de cei mici când vine vorba să se regăsească în farfuria lor. Cu toate acestea, o cură de plante şi legume la început de primăvară îi face foarte mult bine organismului, încărcat de toxine acumulate în timpul iernii şi cam vlăguit din cauza lipsei de nutrienţi.

Iată ce putem mânca primăvara aceasta şi ce vom câştiga dacă o facem.

Salata verde sau lăptuca este bogată în siliciu organic, cu rol în asimilarea şi elaborarea calciului. Totodată, ea conţine multă apă (95%), vitamina B, în special acid folic, ce contribuie la formarea materialului genetic al celulelor şi la elaborarea globulelor roşii. Doar 100 de grame de salată verde acoperă 75% din necesarul zilnic de acid folic al femeilor însărcinate. Lăptuca mai conţine vitamina C, potasiu, iod, cupru, mangan, zinc, fier, magneziu, betacaroten şi vitamina E, iar fierul din salata verde este foarte bine absorbit de organism.

Leurda, cunoscută în popor drept usturoi sălbatic, este unul din cei mai puternici detoxifianţi naturali, purificând sângele. Are un gust deosebit şi poate fi combinată şi cu alte plante şi legume pentru a realiza o salată sănătoasă. Leurda are efecte puternice asupra colesterolului, a răcelilor, a stărilor depresive, asupra tensiunii arteriale, a infecţiilor şi a asteniei de primăvară.

Spanacul poate fi consumat în diverse moduri, însă cel mai sănătos mod de a-l mânca este crud, în salate, sau ca fresh, pentru că astfel îşi păstrează nutrienţii. Vitaminele pe care le conţine sunt calciu, vitaminele A şi C, acid folic, luteină, care ajută organismul în lupta cu diverse tipuri de cancer, îmbunătăţind sistemul cardio-vascular. Falvonoizii pe care îi conţine frunza de spanac neutralizează radicalii liberi şi previn apariţia cancerului de colon sau ovarian.

Urzica este perfectă pentru detoxifiere, întărirea sistemului imunitar, îmbunătăţirea sistemului urinar şi protejarea articulaţiilor. Frunzele urzicii conţin substanţe proteice şi glucidice, steroli, ulei volatil, acid acetic, acid formic, vitaminele A, B2, C şi K, precum şi săruri minerale (calciu, magneziu şi fier). Urzicile se pot folosi sub formă de ceai, tinctură, suc, sau în mâncăruri. Zeama în care se fierb, înainte de a fi gătite, se poate bea în loc de ceai, fiind bogată în vitamina C. De asemenea, urzicile conţin histamină cu rol împotriva alergiilor, urme de acid formic şi o toxină încă incomplet identificată despre care se ştie, totuşi, că este responsabilă pentru efectul urticant la nivelul pielii.

Ştevia este una din cele mai importante plante pentru tratarea anemiei. Ea contribuie la detoxifierea ficatului şi la curăţarea sângelui, conţinând vitamine (C şi K), săruri minerale (potasiu, fosfor, magneziu, calciu, fier, zinc), proteine şi fibre. Este o plantă minune care ajută la înlăturarea oboselii minţii şi a trupului şi detoxifiază organismul. Ştevia era folosită din timpuri străvechi în curele de slăbire datorită proprietăţilor sale de reglare a nivelului de zahăr din sânge.

Untişorul, grâuşorul sau sălăţica este o specie vegetală spontană care creşte în semiumbra pădurii şi îşi arată florile galbene primăvara devreme. Planta este utilizată în alimentaţie, în dietetică şi în fitoterapie. Frunzele tinere se pot consuma sub forma unor salate sau se gătesc ca spanacul. Supele şi ciorbele care conţin frunze de grâuşor sunt considerate a fi superioare celor de măcriş, urzică sau spanac, intrând în rândul delicateselor în Anglia. Frunzele de untişor combat astenia de primăvară şi ajută la refacerea calitativă şi cantitativă a sângelui, drenându-l în acelaşi timp de toxine.

Ceapa verde conţine foarte mulţi nutrienţi: fier, glucide, minerale, niacine, fosfor, magneziu, mangan, vitaminele A, B, K, este bogată în vitamina C, sulf şi fibre alimentare. Ceapa verde este recunoascută pentru proprietăţile purificatoare, stimulând, în acelaşi timp, şi procesele de regenerare ale organismului, întăreşte imunitatea şi ajută la detoxifierea de primăvară.

Păpădia este o sursă importantă de potasiu, sodiu, calciu, fosfor şi fier. Frunzele conţin o cantitate mai mare de vitamina A decât morcovii, de asemenea vitaminele B, C şi D. Specialiştii recomandă păpădia în tratamentul bolilor de ficat, chiar şi în cazurile extreme de ciroză. Este, de asemenea, utilizată pentru afecţiunile pancreasului, stomacului, splinei şi rinichilor.

Aşadar, poftă bună!

Sursa foto: pixabay.com

Summary
Article Name
De ce e bine să mâncăm verdeţuri
Author
Description
Oricine merge în piaţă în această perioadă va observa mai multă culoare pe tarabe ca de obicei. Mult verde, mai bine zis!

Tags: , , , , , , , , , ,

Leave a Reply

Stiri de bineon

Primeste Stiri de bine prin email

Stiri de bine



Curs Valutar BNR

23 Apr 2017

1 EUR = 4.5441 RON

1 USD = 4.2456 RON

vezi arhiva curs

Sondaje

Pentru a avea succes în afaceri, ce contează cel mai mult?

View Results

Loading ... Loading ...
vezi arhiva de sondaje

74 queries in 0.212 seconds.