Despre cafea si istoria cafelei

StirideBine.ro revine cu seria de articole in care ne propunem sa facem o istorie a diverselor lucruri care ne inconjoara.

In periplul prin istoria lucrurilor, StirideBine.ro a prezentat in lunile trecute istoria unor obiecte precum umbrela, stiloul, ceasul, tacamurile, prajitorul de paine, buletinul, lenjeria intima si multe altele.

Saptamana aceasta ne vom opri asupra cafelei si vom descoperi cateva dintre reperele importante in ceea ce priveste licoarea care ne lumineaza diminetile, fie atunci cand suntem acasa, fie atunci cand suntem la serviciu si ne luam o pauza de cafea.

Stim cu totii ce este cafeaua, insa nu toata lumea cunoaste faptul ca in cafea este prezenta o vitamina. In limba araba, cuvantul ‘qahwa’ care se refera la cafea inseamna “bautura excitanta” sau “vin”.

Enciclopedia libera Wikipedia defineste cafeaua ca fiind o bautura de culoare neagra ce contine cofeina, bautura care se obtine din boabe de cafea prajite si macinate (foto – rasnita de cafea wikimedia.org) continand vitamina PP (acid nicotinic sau niacina).

Boabele de cafea sunt fructele unor plante din familia Rubiaceae cu doua varietati mai importante Coffea arabica si Coffea canephora. Calitatea cafelei este influentata si de locul de cultivare, depozitare si prajire a boabelor de cafea.

Compusii din cafea

Cafeaua contine antioxidanti (fenol, arome volatile) care impiedica distrugerea celulelor si, implicit, declansarea unor boli, iar acidul colorgenic reduce concentratia de glucoza, scrie site-ul slabsaugras.ro. Un consum de pana la 3 cesti de cafea pe zi se pare ca reduce riscul afectiunilor cardiovasculare.

Cofeina, principalul element din compozitia bobului de cafea, stimuleaza sistemul nervos, creste activitatea intelectuala, reduce temporar starea de oboseala si favorizeaza digestia, stimuland activitatea aparatului excretor.

Cofeina actioneaza asupra tubului respirator si este un bun remediu impotriva durerilor de cap si a migrenelor pentru ca dilateaza vasele de sange.

Cofeina nu se regaseste numai in cafea, ci este o componenta importanta din ceai, din ciocolata, dar si din bauturile racoritoare sau energizante. De asemenea, cofeina este prezenta in unele medicamente pentru combaterea durerilor de cap, racelilor ori alergiilor.

Cofeina din cafea scade nivelul de depresie si anxietate, precum si riscul de suicid, prin imbunatatirea performantelor, vigilentei si promptitudinii.

Cafeaua stimuleaza secretia de saliva si de suc gastric precum si tranzitul intestinal, favorizand digestia, de aceea nu este recomandata celor cu afectiuni precum gastrita, ulcerul gastric sau duodenal.

Despre cafea si cafenele in Bucuresti

Cafeaua a patruns in Valahia pe culoarele comerciale ce legau Orientul cu Apusul si nordul Europei, scrie site-ul fundatiacaleavictoriei.ro.

Filiera turceasca (sursa foto flickr.com) a adus atat produsul comercial, cat si obiceiurile legate de tabietul de a bea cafea, care a fost privat la inceput, iar apoi tot mai deschis spatiului public.

In anul 1667, sub domnia lui Radu Leon (1664-1669), este atestata cea dintai cafenea din Bucuresti, care se afla in vecinatatea Bisericii Doamnei si a viitorului han Serban Voda, de pe locul Bancii Nationale de astazi, mai spune aceeasi sursa.

Cea dintai cafenea din Bucuresti a apartinut unui turc pe nume Kara Hamie, fost seimen, adica mercenar, in trupele sultanului Mehmed al IV-lea (1648-1687). Dupa moartea proprietarului, cafeneaua a revenit Imperiului Otoman, iar in decembrie 1691 a fost vanduta lui Kavaz-basa.

In vremea Brancoveanului aparusera deja si alte cafenele, cele mai multe fiind pe podul Beilicului (astazi Calea Serban Voda).

In anul 1734, pe 20 februarie, este amintit localul lui Gheorghe cafegiul care s-a aflat pe “Podul ulitii care merge la scaunele de carne”, astazi undeva intre strada Doamnei si strada Batistei.

In anul 1785 este amintita cafeneaua cu biliard a venetianului Michelle. Este cea dintai mentiune documentara a unei sali de biliard pentru Bucuresti.

La 1819 existau 21 de cafenele in Bucuresti, iar la 1900, numarul lor ajungea la 142. In anii razboiului, in 1944, numarul cafenelelor a scazut la 15, iar in 1945, cafenelele au fost inchise si sigilate de guvernul Petru Groza pentru a deturna atentia bucurestenilor de la marile lipsuri alimentare.

Tipuri de cafea

Potrivit site-ului cafea.home.ro, se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, dintre care se cultiva in scopuri indrustiale urmatoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica si cafeaua Maragogype.

Cafeaua Arabica, originara din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai apreciata si mai raspandita specie de cafea. Cafeaua arabica se cultiva mai ales in America Latina, dar si in Africa. Cafeaua arabica este deosebit de pretuita pentru ciresele sale de calitate superioara, de forma alungita si culoare verzuie – albastruie.

Cafeaua robusta, originara din bazinul Congo, creste mai rapid si este mult rezistenta acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens in Africa, India si Indonezia.

Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este pretentioasa la conditiile climatice, se adapteaza usor climatului sever. Boabele de cafea robusta sunt mici, au o forma neregulata si culoare maroniu – galbuie.

Cafeaua Liberica, originara din Africa, Liberia, are o crestere rapida si o rezistenta buna la boli. Se cultiva in campiile subtropicale ale Africii si Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura este intre 20 si 25°C. Boabele de cafeau liberica sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna la galbena.

Cafeaua Maragogype -  acest arbore de cafea a fost descoperit in vecinatatea orasului Maragogype, statul Bahia din Brazilia. Maragogype este un hibrid rezultat prin incrucisarea dintre speciile arabica si liberica.

Exceptand dimensiunile boabelor, Maragogype a pastrat caracterele speciei arabica, randamentul acestui arbust este totusi inferior. Boabele de cafea ale arbustului Maragogype sunt de calitate superioara si medie, iar culoarea lor este verzuie.

Tags: bucuresti, cafea, cafea turceasca, cafenea, istoria cafelei, istorie