"Fanny si Alexander", un film autobiografic

“Fanny si Alexander” (“Fanny och Alexander”, 1982) este un film sincer, in care Ingmar Bergman isi expune parerile prin replicile personajelor sale. Este un film autobiografic surprinzator pentru fanii sai, dar asa cum “Prin oglinda” ii aduce Premiul Oscar, si acesta reuseste sa uimeasca si sa castige ravnita statueta.

Scenariul este semnat tot de Bergman si este considerat filmul sau cel mai accesibil. Pelicula spune povestea a doi copii, frate si sora, nascuti intr-o familie aristocrata din Suedia. Ni se prezinta doar un an, important si tumultos, din viata celor doi dar aceasta este o perioada care le va schimba destinul.

Prima parte a filmului prezinta Craciunul din perspectiva baiatului, un eveniment fastuos care va fi repede uitat dupa moartea tatalui sau. Doar pana in acest moment va sta in picioare atmosfera de basm. De acum spectatorii, obisnuiti cu stilul regizorului, incep sa i-l recunoasca.

Viata grea, dezgustatoare incepe in momentul in care mama celor doi se casatoreste cu un episcop diabolic. Si astfel apar, si in acest film, teme precum ura, violenta, dorinta de moarte, dorinta de a scapa din urat.

Este un film lent, care imprastie un aer ireal, dar este un film care arata geniul lui Bergman in a crea o poveste care te poate lasa fara sa suflare si unde vrei chiar tu, spectatorul, ca acele personaje sa aiba parte de un deznodamant pentru a putea rasufla.

Filmul a primit sase nominalizari la Premiile Oscar si a reusit sa castige patru, pentru cel mai bun film strain, regie artistica, imagine si pentru costume. La Festivalul de Film de la Venetia, Ingmar Bergman a castigat Premiul FIPRESCI.

Urmatorul nume caruia o sa-i dedicam aceasta serie de articole este regizorul italian, Luchino Visconti.

Tags: Fanny si Alexander, festivalul de film de la venetia, film, film autobiografic, film strain, ingmar bergman, Premiul FIPRESCI, premiul oscar, Prin Oglinda, regizor, Suedia