Ne nastem invatati?

Exista unele teorii conform carora oamenii sunt, prin definitie si din nastere inzestrati cu capacitatea de a intelege lumea. Filosoful Jesse Prinz contrazice, insa, aceste teorii, spunand ca abilitatile noastre nu sunt innascute, ci dovada culturii si educatiei cu care crestem. Prinz este profesor de filosofie la Universitatea din New York, considerat unul dintre pionierii filosofiei experimentale si autor al cartii “Dincolo de natura umana”. Aici, el vorbeste despre rolul culturii in viata noastra, fara a submina, spune el, rolul materialului genetic.

“Lucrarile stiintifice prezinta lucrurile intr-un mod indreptat spre un public mai larg, sugereaza o viziune inflexibila asupra naturii umane. Din punctul meu de vedere, cele mai interesante lucruri la oameni sunt tocmai flexibilitatea si plasticitatea”, declara Prinz. Filosoful respinge ideea ca ne nastem cu cunostinte innascute despre lume. El argumenteaza, spunand ca astfel de reactii la nou-nascuti sunt absente, ele dezvoltandu-se in jurul varstei de un an, ceea ce inseamna ca sunt rezultatul invatarii.

Mai mult decat atat, luand ca exemplu predispozitia fetelor si baietilor la un anumit tip de jucarii ori culori, el afirma ca cei mici preiau normele culturale pe care le vad in jurul lor. O fetita care este descurajata din a se juca cu papusi, spre exemplu, va sfarsi prin a se simti izolata de grup. Conform filosofului, pana si moralitatea se invata. Contributia nativa la aceasta consta in emotii. Un raspuns agresiv la un atac nu este invatat, ci instinctiv. Parintii, insa, corecteaza comportamentul copiilor aproximativ o data la 8 minute, intre varsta de 2 si 10 ani. Astfel ca micutii invata sa discearna ce este bine si ce nu prin inocularea conceptelor de catre parinti.

Pe de alta parte, Noam Chomsky, filosof si lingvist american, isi contrazice colegul, dand exemplu abilitatea innascuta a unui copil de a vorbi corect gramatical, cu mult inainte de a i se explica regulile formale. El numeste acest lucru “gramatica universala” si afirma ca foarte putine parti din limba nativa a unui copil trebuie chiar invatate. Restul sunt instinctive, facandu-l sa fie coerent in exprimare intr-un timp foarte scurt.

Ambii filosofi recunosc, insa, rolul stiintei si ajutorul pe care aceasta l-a oferit spre a cunoaste natura umana. Prinz afirma ca stiinta ii schimba modul de lucru, introducand experimentele, pe care le face destul de des. Chomsky spune ca “stiinta vorbeste despre lucruri simple si pune intrebari grele. De indata ce totul devine complex, stiinta nu se mai descurca. Iar treburile omenesti sunt mult prea complicate”.

Natura umana ramane, inca, un mister, sau un subiect amplu de dezbatere pentru oameni de stiinta din domeniile ce o studiaza. Probabil nu se va gasi niciodata un compromis ori un raspuns general acceptat. Putem doar sa presupunem, sa citim, sa ne documentam si sa decidem in care dintre teoriile oamenilor de stiinta credem si de ce.

Tags: filosofie, natura umana