Romania: Dragobetele, echivalentul romanesc al Valentine’s Day

Saptamana trecuta, StirideBine.ro v-a prezentat o selectie a celor mai importante evenimente si petreceri de Valentine’s Day, in Bucuresti.

Astazi, cand mai sunt doar cateva zile pana pe 24 februarie, ziua in care se sarbatoreste Dragobetele, StirideBine.ro va prezinta semnificatia acestei sarbatori.

Sarbatoarea de Dragobete este considerata echivalentul romanesc al sarbatorii Valentine’s Day, sarbatoare a iubirii.  Dragobetele este o sarbatoare celebrata, de obicei, pe data de 24 februarie, dar in unele zone ale tarii este celebrata la 28 februarie, l martie, 3 martie si 25 martie. (sursa)

Site-ul Muzeului Taranului Roman noteaza ca, desi este o sarbatoare cu data fixa, exista variante zonale care se petrec la date diferite. In anumite parti, i se spune Cap de Primavara.

Nu se prea stie cine este acest Dragobete (sursa foto: ortodox-catolic.ro). In unele legende, Dragobetele apare ca fiu al Babei Dochia, in altele are calitatea de cumnat al lui Lazarica cel mort din dor de placinte.

Oricum se stie ca Dragobete este tanar si, fiind tanar, el este protectorul dragostei si al indragostitilor. Un fel de Sfantul Valentin.

Traditia spune ca de Dragobete pasarile se imperecheaza si se pun sa faca cuib. Fetele si baietii merg la padure sa culeaga ghiocei si sa adune apa din zapada netopita.

Cine este Dragobetele?

Divinitate mitologica similara lui Eros sau Cupidon, Dragobete este considerat a fi fiul Dochiei, un barbat chipes si iubaret nevoie mare, scrie site-ul traditii.ro. Nu bland ca Sfantul Valentin, ci navalnic, Dragobete era (la daci) zeul care oficia in cer, la inceputul primaverii, nunta tuturor animalelor.

In decursul anilor aceasta traditie s-a extins si la oameni. Astfel, de Dragobete, fetele si baietii se intalnesc pentru ca iubirea lor sa tina tot anul, precum a pasarilor ce se “logodesc” in acesta zi.

Motivatia preluarii obiceiului pasarilor era profunda, din moment ce pasarile erau privite ca mesagere ale zeilor, cuvantul grecesc “pasare” insemnand “mesaj al cerului”.

Obiceiuri de Dragobete

Site-ul crestinortodox.ro ne informeaza ca pe 24 februarie, in ziua cand Biserica Ortodoxa sarbatoreste Aflarea Capului Sfantului Ioan Botezatorul, spiritualitatea populara consemneaza ziua lui Dragobete, zeu al tineretii in Panteonul autohton, patron al dragostei si al bunei dispozitii.

Pe meleagurile noastre, Dragobete era ziua cand fetele si baietii se imbracau in haine de sarbatoare si, daca timpul era frumos, porneau in grupuri prin lunci si paduri, cantand si cautand primele flori de primavara.

Fetele strangeau in ziua de Dragobete ghiocei, viorele si tamaioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le pastra pana la Sanziene, cand le aruncau in apele curgatoare.

Daca, intamplator, fetele gaseau si fragi infloriti, florile acestora erau adunate in buchete care se puneau, mai apoi, in lautoarea fetelor, in timp ce se rosteau cuvintele:

“Floride fraga
Din luna lui Faur
La toata lumea sa fiu draga
Uraciunile sa le desparti”.

Un alt obicei legat de aceasta sarbatoare spune ca in dimineata zilei de Dragobete, fetele si femeile tinere strangeau zapada proaspata, o topeau si se spalau cu apa astfel obtinuta pe cap, crezand ca vor avea parul si tenul placute admiratorilor.

De obicei, tinerii – fete si baieti – se adunau in numar cat mai mare la casa unuia dintre ei pentru a-si “face de Dragobete“. In felul acesta, ei erau convinsi ca vor fi indragostiti intregul an, pana la viitorul Dragobete (sursa foto: artatraditionala.ro). Aceasta intalnire a tinerilor se transforma intr-o adevarata petrecere, cu mancare si bautura.

Se mai credea ca in ziua de Dragobete, pasarile nemigratoare se aduna in stoluri, ciripesc, isi aleg perechea si incep sa-si construiasca cuiburile, pasarile neimperecheate acum ramanand fara pui peste vara.

Dragobetele era sarbatorit in unele locuri si la data de 1 martie, deoarece se considera ca el este fiul Dochiei si primul deschizator de primavara.

Tags: dragobete, dragoste, flori, Muzeul Taranului Roman, romania, sarbatoare, traditie