Seara de antreprenoriat social RoPot- Mediu

Seara de Antreprenoriat Social in zona de mediu, organizata de RoPot, a vizat cunoasterea catorva modele care actioneaza in aceasta zona si identificarea a ceea ce putem face pentru a sustine antreprenoriatul social in zona de mediu. Intalnirea, la care a fost prezenta si echipa StiriDeBine, a avut loc luni seara, la biblioteca British Council.

Potrivit statisticilor, in Romania, reciclam doar 1% din deseuri fata de Germania care recicleaza 48%. Cat de mult am facut si cam cat mai e de parcurs? Ce rezultate a avut Let’s Do It Romania si ce soluţii durabile putem gasi pentru a preintampina problema gunoaielor. Pe langa raspunsurile la aceste intrebari, cei care s-au intalnit la discutii luni seara au incercat sa puna pe masa ideile de antreprenoriat social in aceasta zona.

Alexandra Pode, reprezentanta RoPot, a prezentat temele de discutie si invitatii serii, precizand in incheierea introducerii: “Cred in proiecte de mediu care pot prinde viata”.

Teia Gavrilescu- Viitor Plus, Fondatoare si Presedinta a asociatiei Viitor Plus, a fost una din cele trei invitate ale serii. Referindu-se la scopul asociatiei pe care o conduce, ea a afirmat: “Ne-am dorit sa aducem conceptul dezvoltarii durabile spre o solutie, e un model care mai da sperante pentru viitor. Am incercat sa aducem acest concept mai aproape de viata de zi cu zi, de comunitati, de aspecte sociale si de mediu.”

Liana Buzea, venita din partea Let’s Do It Romania (LDIR), s-a prezentat drept o activista inca din 2005. “Am inceput cu un proiect in ASE, de colectare selectiva. Am infiintat un ONG si ma mandresc cu faptul ca am atras foarte multi oameni din multe domenii. Noi, ce care am reusit cu proiectul LDIR, am continuat cu aducerea pe agenda publica a unui subiect despre care nu se discuta”, a punctat Liana.

Roxana Schiopu, din partea Terra Milleniul III, organizatie care se concentreaza pe contributia la nivelul fenomenului de combatere a schimbarilor climatice. Potrivit reprezentantei asociatiei, proiectele pe care le desfasoara asociatia sunt din diverse domenii: energie, transport etc.

Cei prezenti, persoane care lucreaza in diverse domenii si care prezinta un interes pentru proiecte durabile, s-au impartit in trei grupuri de discutii in jurul celor trei reprezentante ale organizatiilor de mediu.

Teia Gavrilescu, de la Viitor Plus, a inceput sa raspunda problemelor ridicate de catre cei din grupul ei. “Domeniile de dezvoltare durabila pe care le-am dezvoltat se incadreaza in categoria “critice” pentru Romania. Ne-am ferit de partea de energie, sunt cativa jucatori mari in acest domeniu, dar am optat pentru o abordare din perspectiva educatiei si a consumatorului individual si in aceasta directie”, a explicat Teia. “Am abordat in perioada de boom imobiliar problemele dezvoltarii imobiliare si a urbanismului, am privit acest lucru din perspectiva sustenabilitatii: perioada scurta de constructie, impactul social si de mediu, lucruri care tin de design si arhitectura. Pot sa dau multe exemple de cladiri din Bucuresti care nu au construite spatii de depozitare de deseuri, cladiri de birouri in care nu pot fi implementate proiecte de mediu. Am plecat de la cladiri, au fost cateva proiecte in care puteam aduce reprezentanti din constructii. Insa, pe vremea aceea nu era nimeni interesat sa se implice…”, a mai spus Teia. Insa, in prezent, exista “Platforma pentru Bucuresti”, o retea de ONG-uri reunite cu scopul de a contribui la dezvoltarea durabila a capitalei, beneficiaza de specialisti pe diferite domenii, persoane cu experienta in ariile de interes specifice fiecarei organizatii. “E o lupta “la nivel de lobby si advocacy”, iar rezultatele sunt, in cel mai bun caz, ilegalitati oprite”, a mai spus Teia, adaugand: “Problema ONG-urilor- de ce nu se vad rezultatele? Pe partea de urbanism, a atrage sustinere pentru campanii impotriva dezvoltatorilor este o utopie, iar reactiile si participarea publica sunt destul de scazute”, a mai marturisit Teia.

O alta directie de lupta a asociatiei Viitor Plus este impadurirea. “Proiectul “Adopta un copac” vizeaza aducerea padurii la stadiu de masiv. Pentru acest lucru trebuie realizate lucrari periodice de intretinere in jurul copacilor plantati. Asociatia a realizat lucrari de plantare si intretinere pe doua zone: una de 13 hectare si una de 8 hectare. “E vorba de ani de zile pentru dezvoltare. Noi am ales impaduririle datorita rolului pe care il au in dezvoltarea durabila.  Noi strangem fondurile pentru 6 ani de zile pentru a aduce padurea la stadiul de masiv. Lucram cu primariile pentru ca padurile sunt pentru comunitate, raman beneficiarii terenului, iar membrii comunitatii trebuie sa contribuie pentru pregatirea terenului, pentru intretinere”, a explicat Teia. “Pentru o astfel de activitate, trebuie sa ai situatia juridica a terenului, cerem acte, harti cadastrale. Se hotaraste impadurirea printr-un acord de parteneriat care se consemneaza intr-o hotarare a Consiliului Local, apoi se merge pe schimbarea folosintei terenului, de la agricol la silvic. Urmeaza 10 ani de monitorizare dupa cei 6 ani (stadiu masiv), iar time-line-ul este de 15 ani pentru fiecare proiect”, a mai explicat Teia. “Intram in comunitatea locala si din directia educationala. Copiii din comunitatea locala nu au lipsit niciodata de la activitatile intreprinse de noi: training, concursuri de ziua mediului, au venit profesorii si la prasila”, a adaugat Teia.

Roxana Schiopu de la Terra Mileniul III venise cu tema initiala de discutie “acoperisurile verzi”, insa, la masa ei, discutiile au luat directii diverse: schimbarea comportamentala versus beneficii, propuneri de tip win-win, proiectul dezvoltat in parteneriat cu firma Agromec din Calarasi pentru utilizarea biomasei si altele. Proiectul implementat in comuna Vlad Tepes din judetul Calarasi a obtinut finantare si de la Agromec. Unul din rezultate este ca, timp de doi ani, scoala din comuna se va incalzi cu ajutorul paielor. In plus, proiectul a inclus si o investitie intr-o masina de prelucrare a deseurilor, adaptabila si care functioneaza cu mai multe tipuri de deseuri.

Si la masa Lianei de la LDIR intrebarile si temele de discutie au fost variate. Ce am retinut a fost ca o suma aproximativa care s-a cheltuit pentru acest proiect este 30.000 de euro. Potrivit Oanei Paun de la RoPot, aceasta valoare ar trebui sa insemne”o palma pentru multe companii mai mici sau mai mari”. “N-am reusit sa curatam toata tara, dar vrem sa continuam sa curatam tot ce a mai ramas si apoi sa prevenim. Ne orientam pe directiile: infrastructura, advocacy- legislatie si informarea cetatenilor”, a conchis Liana Buzea.

Alexandra Pode a incheiat seara cu o ultima concluzie: “Am mai aflat niste lucruri interesante si simt potential pentru a continua impreuna.”

Tags: comunitate, Fundatia Terra Mileniului III, legislatie, Let's Do It Romania, Viitor Plus, voluntariat