Somnul ne ajuta sa tinem minte ceea ce ne trebuie

Scris la data 22/03/2011 de in Stiinta

Somnul ne ajuta sa tinem minte ceea ce ne trebuie

Memoria pe termen lung functioneaza in timpul somnului. Somnul nu este responsabil numai cu uitarea pasiva – un proces in care amintirile inutile sau triviale dispar in obscuritate. Memorarea din timpul somnului este un proces activ. Mai multi cercetatori au aratat ca reprezentarea neuronala a memoriei se reactiveaza in timpul somnului, ca si cum creierul ar relua o inregistrare. Procesul de revizuire este esential pentru memoria de lunga durata, iar asta pentru ca sunt redistribuite conexiunile euronale ale memoriei pe termen scurt catre zone de pastrare pe termen lung din neocortex.

Creierul construieste si reorganizeaza circuitele in timp ce dormim. Totusi, se pare ca un anumit proces de selectie este implicat. Marea parte a informatiilor care ne parvin zilnic sunt codate astfel incat sa reziste un timp scurt –astazi ne amintim ce am mancat la micul dejun si unde am parcat masina. Dar in timp ce dormim, multe din aceste informatii se sterg. Asa incat ceea ce stim astazi poate fi pierdut maine – sau nu. Chiar daca majoritatea informatiilor din memorie se sterg, “chestiile importante” raman. Nu vom uita niciodata o cearta cu sotia sau un interviu pentru o slujba promitatoare.

Intrebarea pivot ramane “Cum decide creierul ce sa pastreze si ce sa arunce?

Cercetatorii germani au obtinut dovezi potrivit carora creierul sorteaza, pe durata somnului, ceea ce e relevant si ceea ce nu e relevant pentru om. Studiul, publicat in Jurnalul de Neurostiinta ajunge la concluzia ca al nostru creier evalueaza informatia bazandu-se pe asteptarile de la viitor. Dupa un somn bun de noapte, retinem cel mai bine informatiile despre care stim ca ne vor fi de folos in viitor.

In studiul la care ne referim, o echipa de cercetatori condusi de Jan BornUniversitatea din Lubeck, a pus la cale doua experimente pentru a testa memoria. In primul experiment, voluntarii au incercat sa retine 40 de perechi de cuvinte. Participantii in cel de-al doilea experiment au jucat un joc cu carti in care au alaturat poze cu animale si obiecte.

In cazul ambelor grupuri, jumatate dintre voluntari au aflat imediat dupa experiment ca vor fi testati in urmatoarele 10 ore. In realitate, toti participantii au fost testati mai tarziu, dar numai jumatate se asteptau la respectiva testare.

De asemenea, o parte dintre voluntari a avut voie sa doarma intre momentul invatarii si cel al testarii. Comparand pe cei care au dormit cu cei care nu s-au observat ca performantele s-au imbunatatiti doar in cazul acelora care au fost avertizati despre testare.

Pentru cei care nu au fost informati, recuperarea informatiei nu a fost mai buna dupa ce au dormit comparativ cu perioada de dinaintea somnului. Gradul de retinere in cazul celor care nu au dormit si se asteptau la test nu a fost afectat. Insumand, doar persoanele care au dormit stiind ca urmeaza sa fie testati au avut performante imbunatatite considerabil in procesul de memorare.

Cercetatorii au inregistrat si electro-encefalogramele celor care au dormit. Cei care asteptau testul au aratat o crestere puternica in activitatea de oscilare din timpul somnului.

Cu cat mai mare a fost aceasta activitate, cu atat mai bine au retinut testul.

Born si colegii sai cred ca procesul poate sa implice cel putin doua parti ale creierului. Cortexul pre-frontal este cel care pare ca noteaza informatiile potential folositoare pentru viitor, in timp ce hipocampusul consolideaza aceste informatii in timpul somnului.

Rezultatele noastre arata ca procesul de consolidare din timpul somnului implica intr-adevar o selectie de baza care determina ce parte din multiplele parti de informatie pe care le primim zilnic sunt trimise catre pastrare pe termen lung”, spune Born. “Descoperirile noastre indica aceea ca informatia relevanta pentru viitor este cea care este selctata cel mai mult pentru pastrare

Intrebarea care ramane inca in picioare este, credem, urmatoarea: “Cum tinem minte ce trebuie sa uitam?“. Asta da provocare.

Pentru mai multe informatii:

I. Wilhelm, S. Diekelmann, I. Molzow, A. Ayoub, M. Mölle, and J. Born.“Sleep Selectively Enhances Memory Expected to Be of Future Relevance,” Journal of Neuroscience

F. Brynie. 101 Questions About Sleep and Dreams That Kept You Awake Nights…Until Now. (Lerner, 2006).

F. Brynie. Brain Sense. The Science of the Senses and How We Process the World Around Us.

Tags: , , , , ,

Leave a Reply

Stiri de bineon

Primeste Stiri de bine prin email

Stiri de bine


66 queries in 0.325 seconds.