Totul din panusa: Balint Arpad impleteste cosulete din foi de porumb

Pasiunea domnului Balint Arpad pentru impletitul manual a inceput inca din anii copilariei, prin anii ‘60, si s-a manifestat atat acasa cat si la scoala primara. Pentru domnul Arpad, alegerea panusii ca material, are o istorie aparte, pe care a impartasit-o echipei StiriDeBine.

“In anul 1940, satul meu natal, Dumitreni (judetul Mures), a fost distrus de o rupere de nori, devenind o ruina de pamant. Fiind si anii de razboi, populatia era foarte saraca. Din Ungaria a fost adus un “mester” in varsta de 18 ani, care intr-o singura luna a invatat pe toata lumea din sat, mici sau mari, mestesugul de a impleti foaia de porumb. De atunci, impletitura panusii a devenit un mestesug specific satului Dumitreni“, povesteste mesterul Balint Arpad.

Timpul a trecut, iar mai tarziu, ca adult, a inceput sa impleteasca panusa de porumb din nevoie. “Dupa revolutie, intreprinderea unde am lucrat ca inginer aproape 20 de ani a ajuns in pragul falimentului. Nevoia m-a pus la ganduri de a “scoate din straita” ceva ce stiu din copilarie si care ar putea sa ma salveze. Am inceput sa proiectez, sa creez noi modele, noi piese. Am si participat la cateva expozitii si targuri care mi-au adus noi clienti, noi sugestii si comenzi. Mi-am dat seama ca merita sa ma ocup mai serios cu acest mestesug“, marturiseste artizanul.

La modul serios, mestesugarul s-a ocupat de aceasta indeletnicire dupa 1990. “M-am lasat de meseria de baza, inginer mecanic, gasind o meserie plina de noutati, de noi perspective de creatie, mai linistitoare si placuta” – asa isi descrie domnul Arpad Balint mestesugul care i-a schimbat viata.

Putini stiu, insa impletitul cosuletelor din foi de porumb (panusa) nu este o treaba usoara de la bun inceput. Rezultatele muncii se vad treptat, dupa multe obiecte impletite cu truda de catre mester. “Greutatea impletiturii se simte doar la inceput, cand inveti cum se face, si in cazul executarii unui nou produs, in rest vine de la sine, si este usor de executat“, ne explica domnul Balint Arpad.

Nu trebuie sa omitem un aspect foarte important, si anume acela ca prelucrarea panusii nu se face atunci cand foaia este uscata. “Prelucrarea panusii uscate, in stare normala de pastrare, este deficila si nerecomandata, dar odata ce a fost udata in apa calduta este folosibila si in aceasta stare devine ascultatoare“, mai spune mesterul.

De asemenea, foaia de porumb/panusa, necesita o pregatire speciala inainte de a fi folosita la impletitul cosuletelor. “Pregatirea foii de porumb incepe de la alegerea soiului porumbului. Noi folosim de obicei pentru impletitura asa-numitul ‘porumb cu 12 randuri’ care are stiuletul lung, cu panusa alba si moale. Sunt si soiuri care au panusa colorata, care se folosesc mai mult pentru decoratiuni, la executarea florilor”, completeaza mesterul Arpad Balint.

Domnul Arpad Balint locuieste in Odorheiu Secuiesc si uneori este ajutat la impletitul panusii de membrii familiei sale. “As fi nedrept daca n-as lua in evidenta toata familia mea, incepand cu mama mea, in varsta de 80 de ani, nevasta si cei doi copii, care ma ajuta incontinuu. In cazul unor comenzi mai mari, mai apelez la mesterii din Dumitreni, care ma ajuta cu placere“, marturiseste artizanul.

Mestesugarul ne-a mai explicat ca nu are nevoie de un atelier special pentru a impleti panusa. El foloseste ca vopsea naturala coaja de ceapa rosie, coaja sau frunza de nuca, dar si alte retete populare de vopsit.

“Trebuie doar o incapere luminoasa, o sezatoare comoda, obiecte auxiliare – foarfeca, lighean cu apa, ciocan, cuie mici, un ac special, calapoade din lemn, sticla, fier forjat si altele, dar nu in ultimul rand panusa sa fie pregatita. Si inca este nevoie de indemanare, de multa rabdare, imaginatie, si multa, multa ….multa MUNCA“, mai spune creatorul cosuletelor din panusa.

Timpul executarii unei singure piese dureaza de la o jumatate de ora pana la cateva ore sau chiar o zi de lucru, in functie de marime si de complexitate.

Gama produselor executate de domnul Balint Arpad este foarte variata: cosulete, cosuri de diferite marimi si destinatii, obiecte de uz casnic si uzual, ornamente, obiecte de sarbatori specifice (Craciun, Paste), pana la mobila impletita din panusa.

Preturile obiectelor din panusa impletita variaza in functie de marimea, complexitatea si de numarul de bucati comandate, pornind de la 3 lei si pana la 150 de lei.

Intrebat daca vrea sa transmita mai departe acest mestesug, domnul Balint Arpad ne-a raspuns: “Am participat la cateva cursuri si demonstatii unde copii si adultii au putut ‘Invata Meseria’. Cu multa rabdare si munca se pot face multe lucruri folositoare, si pentru asta am ales ca deviza ‘Totul din panusa’ “, a spus in incheiere mesterul Balint Arpad.

Material realizat in colaborare cu echipa Fundatiei Post-Privatizare.

Tags: Balint Arpad, foi de porumb, mester, mestesugar, panusa, porumb, Totul din panusa